În articolul anterior din seria „Keep it simple” am discutat despre profunzimea de câmp. Folosind o profunzime de câmp mică, am îndreptat atenția privitorului doar către preparatul pe care am vrut să îl evidențiem. Același lucru vom face și acum, dar folosind un fundal închis (mai mult…)
În 2009 am început să fotografiez concertele Urma pentru artworkul albumului Lost End Found, album la care ei începuseră să lucreze. Totul a început cu o vizită la mine în studio, în momentul în care Urma încă nu își anunțase revenirea, și, după cum se zice, restul e poveste. 100.000 de declanșări mai târziu, după multe ore de muncă și de muzică bună, albumul a devenit o realitate. Atât de real, încât el poate fi cumpărat de pe site-ul Urma. (mai mult…)
Imaginea de mai sus a fost cea înscrisă de mine la concursul de fotografie culinară „Se caută fotografia lunii ianuarie” de pe www.nikonisti.ro. După câteva săptămâni de așteptat, am aflat că am câștigat locul 1 în clasamentul juriului și că imaginea mea va ocupa prima filă a calendarului Nikon.
În urma concursului, am fost întrebat de foarte multe ori (mai mult…)
De aproximativ doi ani de zile, îmi export imaginile aplicând sharpen din Steve Perry — www.backcountrygallery.com — a creat niște action-uri pentru Photoshop care se dovedesc a fi mai utile decât credeam.
Seara trecută am citit un articol pe slrlounge.com despre sharpening. Având nițel timp liber am descărcat action-urile create de Steve Perry și am luat repede o poză să compar. Nu sunt genul care reciclează articole, dar informația este prea utilă pentru a fi trecută cu vederea. Există situații în care prea mult sharpening nu va arăta bine, dar pentru un resize de web, action-urile lui Steve Perry, cel puțin la prima vedere, sunt impresionante.
(mai mult…)
Vrei să faci o poză cu mâncare și nu ai cu ce ilumina. Este seară și nu ai decât lumina de la becurile din casă. Cum fotografiem cu lumina naturala… de la bec?
În primul rând, găsești o metodă prin a transforma lumina disponibilă într-o lumină calitativ acceptabilă pentru ceea ce vrei să obții. Pe scurt, trebuie să difuzezi sau să direcționezi lumina. În cazul meu, aveam două becuri în camera în care am fotografiat. Unul era pe tavan, iar celălalt era pe un perete. Am ales să folosesc lumina de pe perete, așa că am stins becul de pe tavan. Am rămas cu o lumină dură, care venea din lateral – sus (cam la 45 de grade). Rezultatul nu era deloc plăcut. Dacă aș fi avut o lumină din aceeași direcție, dar difuză, nu dură, aș fi putut lucra cu ea. Ce am învățat despre a fotografia cu o singură sursă de lumină se aplică perfect chiar dacă acea sursă de lumină nu este un blitz.
(mai mult…)
The Great Discontent, publicația ce va împlini în curând trei ani de existență, e pe cale de a face un pas important. Proiectul a fost inițiat de Tina și Ryan Essmaker și realizează interviuri despre începuturi, creativitate și risc. Ideea lor a fost și este împotriva „curentului”. Interviurile sunt (mai mult…)
Hai să profităm de timpul liber din weekend pentru a fotografia ceva frumos. La primul „Keep it simple” am folosit culori complementare pentru a evidenția subiectul, iar acum vom folosi profunzimea de câmp. Alegem o diafragmă mai deschisă, împreună cu un fundal simplu, pentru a susține „personajul” principal. Profunzimea de câmp mică nu este suficientă dacă (mai mult…)
1/250s – f/2.8 – ISO 200 (ISO-ul minim al aparatului meu)
Am citit acest articol despre cele 4 secunde în care poți trage o fotografie la ISO 100 în cadrul unui concert. Pentru cei care nu l-ați citit, un fotograf ne spune că este posibil să-ți dai seama când lumina va fi destul de puternică, să schimbi setările aparatului, să focalizezi și să declanșezi o minunăție de cadru la ISO 100. „Mitul celor 4 secunde” sună frumos, romantic, în fotografia de concert, dar totuși citind articolul am impresia că este scris în 1960. „Mitul celor 4 secunde ne spune că avem maxim această fereastră de timp în care putem fotografia, numai la unele concerte, la clarul și fără-de-zgomotul ISO 100” – ne scrie Ignacio Cángelo, auto (mai mult…)
Interviul de pe blogul Flickr spune totul. Pe scurt, este povestea lui Rosie Hardy, după ce una din fotografiile ei a fost descoperită de trupa Maroon 5. Trupa a rugat-o să refacă fotografia, păstrând aceeași idee, fotografie care a ajuns să fie coperta următorului lor album. (mai mult…)
Vești bune, atât pentru mine, cât și pentru viitorii mei cursanți. Pe 26 octombrie ne vedem în sala de curs a F64 Studio la workshopul „Fotografie culinară cu o singură sursă de lumină„. Momentan mai este un singur loc disponibil Sala este deja plină, ocazie cu care realizez că suntem practic la un an de la prima ediție a cursului.