În articolul anterior din seria „Keep it simple” am discutat despre profunzimea de câmp. Folosind o profunzime de câmp mică, am îndreptat atenția privitorului doar către preparatul pe care am vrut să îl evidențiem. Același lucru vom face și acum, dar folosind un fundal închis (mai mult…)
Imaginea de mai sus a fost cea înscrisă de mine la concursul de fotografie culinară „Se caută fotografia lunii ianuarie” de pe www.nikonisti.ro. După câteva săptămâni de așteptat, am aflat că am câștigat locul 1 în clasamentul juriului și că imaginea mea va ocupa prima filă a calendarului Nikon.
În urma concursului, am fost întrebat de foarte multe ori (mai mult…)
Vrei să faci o poză cu mâncare și nu ai cu ce ilumina. Este seară și nu ai decât lumina de la becurile din casă. Cum fotografiem cu lumina naturala… de la bec?
În primul rând, găsești o metodă prin a transforma lumina disponibilă într-o lumină calitativ acceptabilă pentru ceea ce vrei să obții. Pe scurt, trebuie să difuzezi sau să direcționezi lumina. În cazul meu, aveam două becuri în camera în care am fotografiat. Unul era pe tavan, iar celălalt era pe un perete. Am ales să folosesc lumina de pe perete, așa că am stins becul de pe tavan. Am rămas cu o lumină dură, care venea din lateral – sus (cam la 45 de grade). Rezultatul nu era deloc plăcut. Dacă aș fi avut o lumină din aceeași direcție, dar difuză, nu dură, aș fi putut lucra cu ea. Ce am învățat despre a fotografia cu o singură sursă de lumină se aplică perfect chiar dacă acea sursă de lumină nu este un blitz.
(mai mult…)
Voi recunoaște de la început: sunt pro watermark pe fotografii. Sunt pro watermark pentru că oamenii nu au bun simț. Nu mă refer la tine, utilizatorule responsabil de internet. Tu n-ai lua o poză și n-ai urca-o pe site-ul / facebook-ul tău fără să spui a cui e, ci mă refer la ceilalți oameni. Ceilalți oameni fac asta, pentru că pur și simplu simt că li se cuvine. Simt că li se cuvine într-un asemenea hal, încât nici nu se (mai mult…)
E sâmbătă dimineață, nimic pretențios nu se întâmplă nicăieri, iar primăvara bate în geam. Minunat. Aproape la fel de frumos ca aroma unor cartofi noi, abia scoși din cuptor. Mi-e clar: e timpul pentru niște fotografii cu mancare. Dacă ar fi să numesc un lucru care mă poate transporta undeva la țară pe o prispă de lemn, cât ai clipi din ochi, cartofii noi la cuptor ar fi prima alegere.
Mi-ar plăcea să (mai mult…)
De multe ori avem tendința să ne complicăm cadrul cu tot felul de elemente de recuzită sau preparate. Tot de atâtea ori ajungem să producem o fotografie cu mancare ce arată prea încârcată, cu impact mai mic. Avem mai multe metode prin care putem minimaliza compoziția. Putem folosi profunzime de câmp mică sau ne putem apropia de subiect. Putem să alegem elementele de recuzită într-un mod în care acestea nu încarcă și mai mult cadrul. Culori simple, care le completează pe cele ale preparatului nostru și care îl (mai mult…)
Kevin Russ | A Traveling Photographer from Max Monty on Vimeo.
Să facem cunoștință cu Kevin Russ.
Kevin este un fotograf de natură și wildlife. Ceea ce-l separă de majoritatea fotografilor, în afară de fotografiile foarte bune, este faptul că echipamentul lui fotografic este alcătuit dintr-un telefon mobil… și cam atât. Fără D-SLR-uri cu 10 cadre pe secundă, fără 120 de megapixeli și 300 de puncte de focus, fără un laptop cu 25 de programe de editare, fără nimic. Doar cu un telefon mobil.
Și se descurcă. (mai mult…)
Din când în când apuc să mă bucur de ședințele de fotografie food. Preparatele care nu se deteriorează rapid sunt cele mai plăcute, deoarece tensiunea din timpul ședinței este mult mai mică. Ai un pic de timp să te joci cu aranjamentul, iar după ședință ai parte de niște felii de bucurie. La propriu.
Setupul de lumină pe care l-am folosit la realizarea acestor imagini este unul foarte minimalist, cu o singură sursă de lumină. Odată învățată metoda, ea este foarte ușor de aplicat și de variat.
Pe 25 noiembrie voi ține un curs de fotografie food în care voi preda fix această metodă, așa că pregătiți-vă aparatele și înscrieți-vă cât mai sunt locuri.
(mai mult…)
Fotografia de concert este una din cele mai populare specializări, iar cu toate astea, este una în care foarte multă lume fotografiază din pasiune pentru acțiunea în sine, fără a-și cultiva și îmbunătăți această pasiune. Nu știu de ce se întâmplă asta, dar din păcate majoritatea imaginilor de la concerte sunt niște prim-planuri înclinate, expuse decent… și atât. E o modă dăunătoare, iar singurii care pierd sunt cei care consideră acest lucru suficient.
S-o luăm cu începutul. Fotografia de concert este, în primul rând, fotografie. Simpla prezență a unui muzician în timpul unui concert în vizorul aparatului este departe de a fi îndeajuns. Fotografia este o artă, iar ca orice artă ea are ca scop comunicarea. Este o formă de comunicare complexă, iar realizarea unei imagini fără motivație și context este la fel de utilă din punct de vedere artistic ca o telegramă militară.
(mai mult…)
Ești fotograf, chiar destul de talentat. Ai un portofoliu destul de bunicel, dar totuși nu te prea cunoaște lumea. Vezi o grămadă de fotografi care sunt efectiv peste tot. Trimit mesaje zilnic pe rețele sociale în care-ți oferă serviciile lor, dar tu nu crezi că poți acționa așa. Foarte bine, nu pierzi nimic, deoarece tu oferi un produs de calitate, iar un portofoliu bun nu trebuie asociat cu spam-ul.
Este important să ai un site curat, unde să predomine imaginea, nu textul orientat spre SEO, și este important să fii capabil să îți poți susține acel portofoliu. Dacă nu poți realiza de fiecare dată niște imagini de o calitate asemănătoare, atunci încrederea clienților în tine va fi mult afectată. Cu toate astea, tot trebuie să știe lumea de tine.
(mai mult…)