Kevin Russ | A Traveling Photographer from Max Monty on Vimeo.
Să facem cunoștință cu Kevin Russ.
Kevin este un fotograf de natură și wildlife. Ceea ce-l separă de majoritatea fotografilor, în afară de fotografiile foarte bune, este faptul că echipamentul lui fotografic este alcătuit dintr-un telefon mobil… și cam atât. Fără D-SLR-uri cu 10 cadre pe secundă, fără 120 de megapixeli și 300 de puncte de focus, fără un laptop cu 25 de programe de editare, fără nimic. Doar cu un telefon mobil.
Și se descurcă.
 Street Walker by Kevin Russ |
Ce face el, iar majoritatea fotografilor nu realizează este că își îndreaptă atenția asupra subiectului și nu asupra echipamentului. În loc să se întrebe de ce nu are un aparat anume sau un obiectiv, se întreabă unde ar putea merge să facă niște imagini interesante. Dacă veți urmări clipul, veți observa atitudinea lui optimistă și modul natural în care privește lucrurile.
— Dacă te plimbi la răsărit pe drumul „X” n-are cum să nu se întâmple ceva interesant. Mai important decât acel drum „X” — căruia intenționat nu i-am dat nume — este acel „Dacă te plimbi la răsărit pe”. Căci dacă nu ieșim din casă, mai mult de atât, nu ieșim la o oră potrivită, nu vom vedea decât ce vede și restul lumii. OK, nu avem un parc ca Yellowstone în România, dar nici nu contează.
Însăși existența lui mi se pare motivantă. Tehnologia a ajuns la un asemenea nivel, încât un telefon mobil este capabil să producă niște imagini foarte, foarte bune.
 Canyon Colors by Kevin Russ |
Desigur, sunt interesante și discuțiile legate de echipament și cu siguranță fără eforturile producătorilor nu am fi ajuns să beneficiem de o aparatură atât de bună. Cu toate astea, cel mai bun aparat foto care stă într-un rucsac nu este deloc mai performant (a se citi util) decât iPhone-ul lui Kevin în mijlocul naturii. Evident, nu poți lucra pentru un client cu un telefon, dar lipsa echipamentului scump nu este o scuză pentru niște fotografii slabe în portofoliu.
O să scriu din nou, pentru că este ceva esențial:
Lipsa echipamentului scump nu este o scuză pentru niște fotografii slabe în portofoliu.
Comoditatea, în schimb, deși nu este scuză, este cu siguranță un motiv. Este motivul pentru care tu ai aceleași imagini pe care le are toată lumea și crezi că un fotograf mai bun are fotografii mai bune decât ale tale datorită echipamentului.
Ceea ce vreau să zic este ceva de genul: „Mișcă-ți fundul!”
 The Crystal Mill by Kevin Russ |
Citisem un articol acum vreo 4 ani de care mi-am amintit acum și se aplică foarte bine.
Karl Grobl: When they hand out Pulitzer prizes, the judges never ask what kind of camera the image was shot with, or whether it was shot on film or digital!
Adică „Atunci când îți înmânează premiul Pulitzer, juriul nu te întreabă nici cu ce aparat au fost realizate fotografiile, nici dacă au fost realizate pe film sau digital!”
Este cumva în natura oamenilor să dea vina pe absolut orice în jurul lor, în special pe obiecte. Aparatul e de vină că nu am nu știu câți megapixeli. „X” face poze mai bune pentru că „uite ce scule are”. Chiar așa o fi?
Sunt lucruri care nu se pot realiza, în niște condiții date și într-o limită strânsă de timp, de acolo și motivul pentru care am spus că nu poți lucra pentru un client cu un telefon, dar acestea sunt niște situații limită. Nimeni nu te întreabă în ce condiții au fost realizate fotografiile tale. Pur și simplu se uită la ele.
Get out of your comfort zone!
*Edit: După un mic research, am realizat că el folosește din când în când și un D-SLR, dar majoritatea imaginilor din portofoliul lui sunt realizate cu telefonul.
Perfect adevarat si perfect de acord in ceea ce inseamna esenta fotografiei – ca arta!
Dar iti dai seama cum aratau aceleasi cadre cu niste sticle mai bune sau cu ceva filtre… :)))
In dezbaterea asta vorbim de fapt despre:
fotografie ca arta vs fotografie comerciala
Imaginile mi se par totuși foarte bune. Comparabile cu cele pe care le face cu 1Ds Mark 3-ul. Legat de fotografie vs fotografie comercială, asta am și zis, că nu îți prea permiți să lucrezi pentru un client cu telefonul, dar faptul că nu ai nu știu ce Hasselblad NU este o scuză pentru lipsa unor imagini bune în portofoliu. Căci ai tot timpul din lume să construiești portofoliul, nu te presează nimeni.
Corect!
pana la urma ramane o optiune.
cunosc fotografi comerciali de un real succes, care nu au un portofoliu artistic si nici nu vor avea vreodata.
Mă refeream la fotografii bune în general, fără să conteze dacă sunt comerciale sau nu. Pot aprecia atât o fotografie artistică bună, cât și una comercială bună. Sunt ramuri diferite ale fotografiei, dar tot fotografie sunt amândouă. Gândește-te că sunt foarte multe tablouri renumite care au fost făcute la comandă. Lucrări comerciale.
Dar îți poți construi un portofoliu comercial și fără să fi avut vreun client. Mulți fac asta la început și doar de ei tine cât de bune sunt imaginile.
Legat de succes, dacă te referi la succesul financiar, acesta e oarecum irelevant. Un fotograf slab poate câștiga mulți bani dacă se adresează segmentului de piață potrivit, nu? :)
Da :))
Dar si cel slab, dar care castiga bani (cunosc cativa) este foarte fericit cu cea ce face :)) dincolo de tot ce spun ceilalti.
merg inainte si au succes pe baza celor care nu au nici cea mai mica pretentie legata de ceea ce primesc…
Atitudinea, efortul si fotografiile sunt minunate, dar cat de bine ar fi iesit cadrele cu un mirrorless care costa cat un iPhone5…
Mie mi se pare că au ieșit foarte bine cadrele. Dar prețul cumva nu se poate compara, căci acel telefon mai are și alte funcții. Oricum, nu e neapărat ăsta scopul articolului.
Daca ma intrebi pe mine, un bizon fotografiat pe asfalt este o fotografie care nu face nici cat o ceapa degerata.
Idem pentru fotografia cu canionul. Chiar saptamana trecuta il cautam pe internet, in trei ani voi ajunge acolo intr-un fel sau altul, invingandu-mi teama de avion.
Personal cred ca oamenii care fac poze cu un telefon sunt la fel ca cei care fac poze la apus cu un dslr de top de pe balcon. Oameni care nu vor sa traga mai mult de ei, sa-si depaseasca limitele si sa ajunga unde vor.
Peste ani de zile acest om pe care tu acum il apreciezi s-ar putea sa regrete amarnic ca nu a avut un dslr destul de acesibil (sunt deja pe piata dslr-uri bune mai ieftine decat ultimul iphone) pentru o poza MEMORABILA cu un bizon intalnit in Yellowstone.
Pe pagina de tumblr / flickr îi găsești și poze făcute cu un 1Ds mark 3. Acum, „portofoliul” lui e destul de diluat (are aproape 1800 de poze pe Flickr), dar — și aici este evident părerea mea — calitatea pozelor făcute cu telefonul a ajuns să fie peste necesar.
Nu știu cât la sută dintr-un portofoliu restrâns ar fi făcute cu telefonul și cât cu dslr-ul, dar cumva scopul articolului era altul.
Eu m-am cărat până la 5400m cu bicicleta în Nepal cu D3s-ul în rucsac, dar ar fi fost absurd să nu iau aparatul la mine dacă aș fi avut un compact (să zicem), doar pentru că nu-i ultimul răcnet. La un concert (aici) mi-a zis cineva că nu poate face poze, că n-are decât un d3100 cu un 35 1.8, pe care-l ținea la f/4 cu ISO 400. Cumva aș prefera să văd o poză bună făcută cu un telefon în loc de mii de poze fără nici o noimă făcute cu 5d mark cât-vrei-tu.